Istoric
Floreşti, până în 1924 Feneşu Săsesc, colocvial Feneş, (în maghiară Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch sau Fenesch) este o comună în judeţul Cluj, Transilvania, România. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes şi Fenes Saxonica.
Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici aşezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău)
Feneşul a fost iniţial un sat săsesc aşezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.
Oameni de seamă
Dumitru Caian-Batranul (1754-1821)Petru Mehesi (1762-1827)Dimitrie Caian-Tanarul (1778-1832)Dumitru CAIAN (1838-1909)Teodor SALAGIAN (1853- ?)Emil Pop (1871-1909)Ioachim Pop (1878-1935)Remus Mocanu (1915-1991)Ioan P. Rusu (1921-1988)Dumitru Tautan-Monu (1908-1996)Nicolae Olteanu (1913-1979)Emil Rusu (1931)Stefan Urcan (1911-1981)Ioachim Eugen Lupu (1932)Parohia romaneasca din Floresti
Este o parohie foarte veche. Inca in 1344, populatia romaneasca din Floresti este amintita in documente in lupta ei pentru drepturile sale stravechi asupra padurii din Valea Garbaului. Biserica a fost zidita din piatra in 1832, exclusiv pe cheltuiala canonicului profesor Dumitru Tanarul.
Parohia româno-catolică din Florești
Este amintită pentru prima dată în 1342. Pe timpul lui Mihai Viteazul și câțiva ani și după stăpânirea lui în Transilvania, la Florești a fost un puternic centru al calugărilor iezuiți, protejatți voievodului muntean și al urmașului său, Radu Șerban.
Conform datelor din 2002 populaţia din localitatea Floreşti avea următoarea structură confesională: 40,6% ortodocşi, 24% greco-catolici, 17,6% reformaţi, 7,9% romano-catolici şi 9,2% alte culte.
Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreştiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformaţi (5,5%), 47 ortodocşi (1,61%), 28 mozaici (0,96%) şi 12 de alte confesiuni.