Schimbări Nume

 Schimbarea numelui pe cale administrativă

Condiții pentru schimbarea pe cale administrativă a numelui

Cetățenii români și persoanele fără cetățenie domiciliate în România pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

Cazuri în care cererile sunt considerate întemeiate

Articolul 41ˆ1 din Legea nr. 119/1996

(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  1. a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
  2. b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
  3. c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
  4. d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte simplificarea acestuia;
  5. e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
  6. f) când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
  7. g) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;
  8. h) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor, cu respectarea dispoziţiilor art. 41ˆ4;
  9. i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei;
  10. j) când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor  282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;
  11. k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, în formele prevăzute la  416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviinţat şi purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
  12. l) când prenumele purtat este specific sexului opus;
  13. m) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
  14. n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;
  15. o) alte cazuri temeinic justificate.

(3) Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  1. a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
  2. b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
  3. c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
  4. d) când în urma divorţului un fost soţ păstrează numele de familie purtat în căsătorie şi doreşte un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naştere;
  5. e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
  6. f) când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;
  7. g) când părinţii au divorţat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte acelaşi nume de familie cu el;
  8. h) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie şi doreşte schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
  9. i) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei şi celălalt soţ doreşte să poarte nume de familie comun cu acesta;
  10. j) când părintele căruia i-a fost încredinţat un minor în urma divorţului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimţământul soţului şi al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă.

Unde se depune cererea?

Cererea se depune personal, sau prin împuternicit la serviciul de stare civilă de la domiciliul petiţionarului

În cazul cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la serviciul de stare civilă de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 București

Cine depune cererea?

Cererea de schimbare a numelui se depune în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată, la primăria de domiciliu a persoanei care solicită schimbarea numelui.

Referitor la minori

– schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice;

– schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Efectele schimbării numelui

– înscrierea schimbării numelui de familie şi/sau a prenumelui se face pe actul de naştere şi, după caz, de căsătorie al persoanei căreia i s-a admis schimbarea numelui, la cererea acesteia.

– în cazul în care persoana care şi-a schimbat numele de familie şi/sau prenumele are copii minori, dar nu a solicitat şi schimbarea numelui de familie al acestora, se va opera menţiunea despre schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui părintelui pe actele de naştere ale acestora; dacă persoana care şi-a schimbat numele de familie şi/sau prenumele are copii cu vârsta de peste 18 ani, operarea menţiunii se face numai la cererea acestora, cu aprobarea S.P.C.J.E.P; pentru deciziile emise până la data de 31 martie 2005, operarea menţiunii se face cu aprobarea D.E.P.A.B.D.

– schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soţ

– schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei dispoziţii administrative, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naştere

– pentru persoanele căsătorite/divorţate care şi-au păstrat, în urma căsătoriei/divorţului, numele de familie dobândit la naştere, decizia/dispoziţia emisă
ca urmare a schimbării numelui pe cale administrativă nu are efect asupra numelui de familie aparţinând titularului actului, dobândit la naştere

Procedura de schimbare pe cale administrativă a numelui de familie şi/sau a prenumelui se parcurge în două etape şi se desfăşoară la serviciul de stare civilă în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul petiţionarul, după cum urmează:

ETAPA -I- Publicarea anunţului de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României

Acte necesare

– ACTUL DE IDENTITATE (B.I. / C.I., Pt. cetăţenii români cu domiciliul în străinătate: paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate);
– CERTIFICATELE DE STARE CIVILĂ (NAŞTERE, CĂSĂTORIE, NAŞTERE COPII MINORI);
– DOVADA DESFACERII / ÎNCETĂRII CĂSĂTORIEI (SENTINŢA DE DIVORŢ DEFINITIVĂ / CERTIFICAT DE DIVORŢ / CERTIFICAT DE DECES);
– CERERE TIP avizată de ofiţerul de stare civilă, după completarea acesteia de către petent.

Cum se procedează?

În vederea publicării anunţului de schimbare pe cale administrativă a numelui de familie şi / sau a prenumelui petentul se prezintă cu cererea şi documentele necesare la serviciul de stare civilă în a cărei rază îşi are domiciliul.

După completarea cererii în baza actelor prezentate, şi avizarea acesteia de către ofiţerul de stare civilă, documentele se depun personal, în vederea publicării anunţului de schimbare a numelui, la MONITORUL OFICIAL.

ETAPA a II-a Depunerea cererii după publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României

Acte necesare

Cererea se depune după 30 de zile de la publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României și va fi însoțită de următoarele documente:

– MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea a III-a, în care a fost publicat, extrasul din cererea de schimbare a numelui, de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

– ACTUL DE IDENTITATE ( B.I. / C.I., Pt. cetăţenii români cu domiciliul în străinătate: paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate);

– CERTIFICATELE DE STARE CIVILĂ (NAŞTERE, CĂSĂTORIE, NAŞTERE COPII MINORI);

– DOVADA DESFACERII / ÎNCETĂRII CĂSĂTORIEI – dacă este cazul (sentinţa de divorţ definitivă / certificat de divorţ / certificat de deces);

– CERTIFICAT DE CAZIER JUDICIAR pentru solicitanţii care au împlinit vârsta de 14 ani (valabil 6 luni de la data eliberării); cazierul judiciar poate fi obținut și online accesând pagina de internet hub.mai.gov.ro

– consimţământul celuilalt soţ, dat in forma autentică (la notar) sau în faţa ofiţerului de stare civilă, în cazul schimbării numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei;

– consimţământul fostului soţ, dat in forma autentică (la notar) sau în faţa ofiţerului de stare civilă, în cazul în care fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie;

– dacă este cazul, consimţământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat in forma autentică (la notar) sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

– acordul celuilalt părinte, dat in forma autentică (la notar) sau în faţa ofiţerului de stare civilă, pentru schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui copilului minor;

– dacă este cazul, încuviinţarea instanţei de tutelă;

– orice alte acte necesare pentru motivarea cererii;

Depunerea cererii prin împuternicit

  • Cererea poate fi depusă şi prin împuternicit cu procură specială, autentificată de notar, în care trebuie să fie specificat numele de familie şi/sau prenumele care se solicită a fi schimbat şi numele de familie şi/sau prenumele dorit.

Dacă vă aflaţi în străinătate
Procura specială trebuie să fie autentificată (legalizată) de notar, caz în care va trebui să fie supralegalizată sau apostilată (conform convenţiei de la Haga din 1961) şi tradusă în limba română, legalizată (atât traducerea, cât şi legalizarea traducerii se întocmesc în România la notar public).

Procura specială poate fi dată la Ambasada / Consulatul României din străinătate.

  • Procura specială şi traducerea legalizată se depun de persoana împuternicită, în original.
  • Atât la primirea cererii, cât şi la eliberarea documentului solicitat, ofiţerul de stare civilă este obligat să verifice identitatea persoanei care l-a solicitat, pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, sau carte de identitate provizorie, carte de identitate sau paşaport pt. cetăţenii UE, paşaport pt. cetăţenii străini sau cetăţenii români cu domiciliul în străinătate), care trebuie să fie în termen de valabilitate.


Termenul de soluționare

Termenul legal de soluţionare a cererii este de 60 de zile (calculat de la data depunerii cererii în etapa a II- a)