Puncte de Interes

Istoric

 

Floreşti, până în 1924 Feneşu Săsesc, colocvial Feneş, (în maghiară Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch sau Fenesch) este o comună în judeţul Cluj, Transilvania, România. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes şi Fenes Saxonica.

Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici aşezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău)

Feneşul a fost iniţial un sat săsesc aşezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.

 

Oameni de seamă

 

Dumitru Caian-Batranul (1754-1821)Petru Mehesi (1762-1827)Dimitrie Caian-Tanarul (1778-1832)Dumitru CAIAN (1838-1909)Teodor SALAGIAN (1853- ?)Emil Pop (1871-1909)Ioachim Pop (1878-1935)Remus Mocanu (1915-1991)Ioan P. Rusu (1921-1988)Dumitru Tautan-Monu (1908-1996)Nicolae Olteanu (1913-1979)Emil Rusu (1931)Stefan Urcan (1911-1981)Ioachim Eugen Lupu (1932)Parohia romaneasca din Floresti

Este o parohie foarte veche. Inca in 1344, populatia romaneasca din Floresti este amintita in documente in lupta ei pentru drepturile sale stravechi asupra padurii din Valea Garbaului. Biserica a fost zidita din piatra in 1832, exclusiv pe cheltuiala canonicului profesor Dumitru Tanarul.

 

Parohia romano-catolică din Florești

 

Este amintită pentru prima dată în 1342. Pe timpul lui Mihai Viteazul și câțiva ani și după stăpânirea lui în Transilvania, la Florești a fost un puternic centru al calugărilor iezuiți, protejatți voievodului muntean și al urmașului său, Radu Șerban.

Conform datelor din 2002 populaţia din localitatea Floreşti avea următoarea structură confesională: 40,6% ortodocşi, 24% greco-catolici, 17,6% reformaţi, 7,9% romano-catolici şi 9,2% alte culte.

Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreştiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformaţi (5,5%), 47 ortodocşi (1,61%), 28 mozaici (0,96%) şi 12 de alte confesiuni.

 

Obiective turistice

 

  • Cetatea Fetei (Cetatea Floreşti) a fost o cetate construită în apropiere de localitatea Floreşti, lângă municipiul Cluj-Napoca, și este cel mai vechi monument istoric de pe teritoriul comunei.

Cetatea a fost construită de către episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de pază şi observaţie în faţa invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna. În clipa de faţă mai există doar o serie de ruine şi o gaură de puţ din care porneşte un tunel subteran, blocat la câţiva metri de o poartă din fier. Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Acest fapt nu a fost însă confirmat de arheologi

 

Numele cetăţii provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari şi în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea sa cetatea a fost denumită Cetatea Fetei.

În 2004 ANL a construit în zonă un cartier de locuinţe, care a fost denumit Cartierul Cetatea Fetei.

 

  • Bustul lui Gheorghe Șincai, opera sculptorului Virgil Fulea, dezvelit în anul 1978 cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la înființarea primei școli în limba română în satul Florești.
  • Monumentul Eroilor, amplasat în mijlocul satului Florești, ridicat în anul 1925 din inițiativa directorului școlii de atunci, Ioachim Pop, în memoria soldaților din comuna Florești căzuți la datorie în primul război mondial.
  • Biserica Romano-Catolică din Florești, monument de secol al XIV-lea, edificiu construit în stil gotic târziu.
  • Biserica de lemn din Tăuți construită în anul 1822, cu hramul “Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril”.
  • Biserica parohială românească din Florești “Sfântul Dumitru”, ridicată între anii 1830-1834 pe cheltuiala integrală a canonicului profesor Dumitru Căian-Tânărul.