Primăria Comunei Floreşti desfăşoară, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, în premieră pentru România, un proiect de monitorizare a concentrației de radon în toate clădirile publice.

Primăria Comunei Floreşti este prima administrație locală din țară care a monitorizat şi va implementa măsuri pentru reducerea nivelului concentrației de radon din școlile, grădinițele, creşele, precum şi toate clădirile publice pe care le are în administrare în Florești.

Primăria Comunei Floreşti desfăşoară, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, în premieră pentru România, un proiect de monitorizare a concentrației de radon în toate clădirile publice pe care le are în administrare (școlile, grădinițele și creşele, primărie, poliţie, ISU Smurd etc.) de pe raza UAT Florești.

Proiectul prevede evaluarea concentrației de radon din aerul interior din toate clădirile administrate de primărie, printre care școli, grădinițe și creșe, prin măsurarea, cu aparatura de specialitate și cu ajutorul cercetătorilor Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC)  din cadrul Universității Babeș-Bolyai. 

Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor s-a realizat prin testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon prin intermediul detectorilor de urme CR-39 prin metoda pasivă de măsurare, cu respectarea standardului internaţional ISO 11665-4 şi a reglementărilor naţionale în vigoare. 

Măsurătorile s-au realizat de către Laboratorul de încercări radon „Constantin Cosma” de la Universitatea Babeş-Bolyai, autorizat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) prin Certificat CNCAN Nr. LI 05_LiRaCC_UBB/2021, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

Ca urmare a măsurătorilor, s-au emis Buletine oficiale de analiză pentru concentrația de radon în aerul din interiorul fiecărei clădiri.

Acest tip de investigaţii s-au derulat în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare şi normativelor europene din domeniul sănătate și mediu, pentru asigurarea unei calități optime a aerului interior.

Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii în acest moment în România şi Europa, potrivit legislaţiei în vigoare: Directiva CE 2013/59 EURATOM, HG 526/25.07.2018 și Ordinul CNCAN 185/22.07.2019 (http://www.cncan.ro/surse-naturale-de-radiatii-radon/reglementari/).

Radonul reprezintă principalul poluant al aerului interior, fiind totodată principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul fumătorilor. Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie. Radonul (222Rn) este un gaz radioactiv prezent pretutindeni, urmaș al radiului (226Ra) rezultat din dezintegrarea uraniului (238U) prezent în sol și roci. Concentraţiile de radon variază în limite foarte largi, de la câțiva Bq/m3  până la câteva mii sau zeci de mii de Bq/m3, fiind în directă legătură cu geologia zonei. În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind adus și de materialul de construcţie utilizat. Clădirile publice în care au sedii creşe, școli, spitale, grădinițe, birouri, săli de spectacol sau de sport etc., cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite, reprezintă mediul cel mai expus populaţiei în care se pot acumula concentraţii mari de radon, care pot constitui un risc pentru sănătate. 

Calitatea scăzută a aerului din interior le poate afecta grav sănătatea copiilor şi personalului didactic şi este obligativitatea şi prioritatea autorităţilor de a lua cu precădere în considerare managementul acestui risc de sănătate publică. Calitatea aerului din clădirile educaţionale are un rol foarte important în sănătate, având în vedere că sunt ocupate de copii 8-12 ore zilnic, iar copiii, în special cei care suferă de probleme pulmonare şi respiratorii, precum alergii, astm sau hiperactivitate traheobronșică, sunt vulnerabili la poluanţi fizici, biologici, chimici, sonori.  

Ca efecte asupra sănătăţii, o astfel de expunere la un nivel de 300 Bq/m3 pentru concentraţia de radon pe durata unui an echivalează cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, la care se adaugă şi efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi. 

Proiectul nostru are în vedere, în primul rând, diminuarea riscurilor de sănătate care pot fi cauzate de acumulările de radon din clădirile publice și reducerea expunerii publice la gazul radioactiv radon. Potrivit legislaţiei, clădirile publice în care au sedii creşe, școli, spitale, grădinițe, birouri, săli de spectacol sau de sport etc., cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite, reprezintă mediul cel mai expus populaţiei în care se pot acumula concentraţii mari de radon, care pot constitui un risc pentru sănătate. Calitatea scăzută a aerului din interior le poate afecta grav sănătatea copiilor şi personalului didactic şi este obligativitatea şi prioritatea autorităţilor de a lua cu precădere în considerare managementul acestui risc de sănătate publică.

În urma analizei rezultatelor ca urmare a campaniei de măsurători, într-un procent de 19% din încăperile investigate au fost identificate valori pentru concentrația de activitate de radon anuală care depășesc nivelul național de referință de 300 Bq/m3 şi pragul de risc de 100 Bq/m3 recomandat de OMS. 

Având în vedere aceste rezultate, care indică un nivel crescut al poluantului radon în unele clădiri din Floreşti, dar şi obligativitatea legislativă, Primăria Floreşti are în pregătire proiectarea şi aplicarea unor măsuri şi lucrări pentru reducerea emisiilor de radon şi optimizarea în ansamblu a calităţii aerului interior.

În prezent, ca urmare a rezultatelor obţinute, sunt în desfăşurare investigaţii suplimentare necesare pentru analiza situaţiei specifice a fiecărei clădiri, prin măsurători standardizate pentru identificarea surselor și căilor de acces ale radonului în clădire, pentru proiectarea adecvată a măsurilor de remediere.

Măsurile corective şi soluţiile tehnice de reabilitare care se vor propune şi se vor aplica vor avea în vedere atât situația actuală cât și planul de reabilitare propus pentru creșterea eficienței energetice, în scopul prevenirii pătrunderii radonului în interior şi asigurarea, astfel, a calităţii aerului interior şi reducerii poluării. Soluţii tehnice care se pot aplica pentru reducerea concentraţiei gazului radon în aerul interior constau în lucrări de izolare a planşeului peste sol şi asigurarea etanşeităţii şi instalarea unor sisteme de ventilaţie mecanică, în scopul asigurării şi optimizării calităţii aerului interior.

Măsurile se vor implementa pentru menţinerea poluării reduse a aerului interior şi reducerea concentraţiei de radon sub nivelul de referinţă la valori cât mai mici posibil, conform Art.27 (1) din Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019. 

Proiectul de monitorizare a concentrației de radon în toate clădirile publice pe care le are în administrare (școlile, grădinițele și creşele, primărie, poliţie, ISU Smurd etc.) de pe raza UAT Florești s-a finalizat în luna octombrie 2021.

Câteva idei despre proiectul propus la nivelul rezidenţial:

Totodată, având în vedere riscul real de sănătate publică evaluat prin procentul ridicat de clădiri în care este depăşit pragul de risc, Primăria Floreşti doreşte extinderea studiului şi la sectorul rezidenţial.

Primăria Floreşti are în pregătire un proiect pilot de efectuare a 100 de măsurători de screening de radon prin metoda pasivă CR-39 într-un eşantion de locuințe de pe raza UAT Florești, în vederea completării radiografiei de ansamblu oferită de către studiul asupra clădirilor publice şi investigaţiile preliminare realizate în clădirile rezidenţiale.

UAT Florești poate să devină astfel un model de bune practici în România, determinând implicarea pro-activă și responsabilitatea rezidenţilor prin conştientizarea nevoii de management energetic eficient şi sustenabil al clădirilor pentru reducerea poluării şi optimizarea calităţii aerului interior.

UAT Florești va fi astfel prima autoritate locală din România care a luat măsuri conform obligativităţii legislative, prin efectuarea de măsurători integrate de radon (public/privat) . Acest statut va aduce un capital de imagine autorității publice, evidențiind preocuparea acesteia în domeniul sănătății publice. 

Articole similare
Partajează acest articol